TEMELIA – PARTEA II
2Timotei 2:19. „Totuș temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită avînd pecetea aceasta: Domnul cunoaște pe ai lui.”
Cei care ardeau cărămizi prin v.17-18 aveau o regulă. Pe fiecare cărămidă încă nearsă în foc se aplica o sigilă ori o pecete care demonstra autenticitatea produsului. Astfel se da o garanție a calității. (tot așa se proceda și cu oalele pentru acoperiș)
Pavel folosește această expresie în legătură cu Hristos, Temelia Bisericii. El zice: Temelia lui Dumnezeu, care este Hristos, este autentică. Pe ea este aplicată o sigilă cu cuvintele de garanție. „Dumnezeu cunoaște pe cei ce sînt ai săi.”
Pe cînd eram copil mă jucam cu cîtevai bucăți de magnet, și am observat, că două bucăți puse într-un fel, se atrag, iar puse altfel se resping reciproc. Cam așa este cu temelia care are pecetea lui Dumnezeu, și cei care sînt zidiți pe această temelie. Cei ce sînt ai lui Hristos sînt atrași.
2 Cor.5:14. „Căci dragostea lui Hristos ne strînge.”
Pecetea de pe temelie declară: , Dumnezeu cunoaște pe ai săi, iar Dumnul Isus spunea despre sinea:, Eu sînt Păstorul cel Bun. Eu îmi cunosc oile mele,.
Domnul Isus a făcut posibilă o unitate între Temelie și zidire făcând ca această lucrare să fie una.
Ef.2:21. „ În El (Hristos) toată clădirea bine închegată, crește ca să fie un Templu sfînt al Domnului.”
Ef.4:16. „Din El (Hristos) tot trupul, bine închegat și strîns legat, prin ceia ce dă fiecare încheetură, își primește creșterea potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei, și se zidește în dragoste.”
Ce trebuie să înțelegem prin expresia: Hristos este temelia?
I LUCRU
1 Ioan 4:2. „Orice duh care mărturisește că Isus Hristos a venit în trup este de la Dumnezeu.”
1 Petru 2:24. „ El a purtat păcatele noastre în trupul său, pe lemn…”
Deci, Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, s-a născut în trup fizic asemănăor cu trupul oricărui alt om. Întrucît, păcatul a întrat în trupul fizic al lui Adam și astfel s-a transmis generațiilor următoare, Domnul Isus a venit pe pămînt într-un trup asemînător cu al lui Adam, și a luat asupra sa consecințele păcatului, adică moartea fizică. Credința noastră se bazează, sau are această temelie: Hristos a pătimit și a murit în trup pentru păcatele noastre.
II LUCRU
1 Petru 3:18. „Hristos deasemenea a suferit odată pentru păcate. El, cel neprihănit – pentru cei nelegiuiți. Ca să ne aducă la Dumnezeu. El a fost omorît în trup, dar a înviat în duh.”
Noi credem că avem un Măntuitor viu. Adică, la temelia credinței noastre stă un Mîntuitor, care a biruit moartea și a ieșit biruitor din locuința morților. El a înviat într-un trup de slavă, sau a înviat „în duh.”
Prin faptul morții în trup, el s-a făcut stăpîn asupra trupurilor noastre. Prin înviere, s-a făcut stăpîn asupra sufletelor noastre. Și prin faptul că a înviat în duh, s-a făcut stăpîn asupra duhurilor noastre. Acum noi îi aparținem în totul Domnului nostru Isus Hristos.
Astfel temelia tare a lui Dumnezeu care stă nezguduită are această pecete: „Dumnezeu cunoaște pe cei ce sînt ai lui.” Oricine crede din inimă și îl mărturisește pe Hristos ca Domn – are viață veșnică. El este al lui Hristos.
Romani 8:9. „Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al lui.”
Dumnezeu îi cunoaște pe ai lui după Duhul lui Hristos care este în ei. Iar Duhul care este în ei recunoște că Hristos a venit în trup.