ROMANI 13:1-14

VERSET DE MEMORIZAT

Romani 13:1. „Oricine să fie supus stăpînirilor celor mai înalte, căci nu este stăpînire care să nu vină de la Dumnezeu. Și stăpînirile care sînt au fost rînduite de Dumnezeu.”

VERSET DE SUSȚINERE

Romani 13:2. „Deaceea, cine se împotrivește stăpînirii, se împotrivește rânduielii puse de Dumnezeu, și cei ce se împotrivesc, își vor lua osînda.”

Apostolul Pavel da învățături fraților din Roma în legătură cu atitudinea lor față de puterea de stat și față de slujitorii care se aflau în slujba statului. Ca pildă, el îl pune pe cel care se numea ,dregător,. Probabil, ar fi fost un fel de polițist cu drepturi de judecător administrativ. Era înarmat cu sabie și avea dreptul să pedepsească pe oricine se opunea legii de stat, încălca ordinea publică și nu acorda cinstea cuvenită celor puși în slujbe înalte. De pildă, în Rusia țaristă, cînd trecea Țarul pe drum cu alaiul său, toți oamenii trbuiau să se oprească, să-și desgolească capetele și să se aplece din brîu. Eara un onor dat celui mai înalt slujitor din stat. În țările Orientului Mijlociu, cînd trecea împăratul cu alaiul său, toți oamenii trebuiau să se arunce cu fața la pămînt. În diferite țări existau diferite legi, dar peste tot, oamenii trebuiau să acorde cinste mai marilor lor.

Despre dregător, Pavel spune că el este slujitorul lui Dumnezeu, care îi apără pe cei care trăiesc pașnic, își caută de treburile lor, lucrează, cresc copii.ș.a.m.d. Cei care trăiesc pașnic și fac fapte bune nu au de ce să se teamă de dregător. În zilele noastre este aceeaș situație. Un om bun și pașnic nu are de ce să se teamă de un polițist. Dimpotrivă, polițistul îl apără de alți oameni care sînt predispuși să încalce legea. Întrucît dregătorul își primește salariul din bugetul de stat, sau din caznaua împăratuli, fiecare creștin este dator să plătească impozitele. Deasemenea, creștinii plătesc taxele vamale, și alte taxe cerute de stat.

Un creștin plătește birul cui se cuvine, vama cui se cuvine, se teme de cine are putere să pedepsească, dă cinste celor mai mari.

Legile unui stat, cît de bine gîndite nu ar fi ele, nici odată nu sînt perfecte și desăvîrșite. Mai mult decît atît, ele nu sînt stabile. Legiuitorii totdeauna elaborează noi legi care ar corespunde mai bine cerințelor societății și stării actuale politice, sociale, aconomice. Toate legile au unul și acelaș neajuns. Ele nu fac societatea mai bună, sau mai bine zis, ele nu dau societatea după sine, ci se modifică după societate.

Legea lui Dumnezeu, dimpotrivă, este stabilă, veșnică. Cerințele lui Dumnezeu față de oameni sînt aceleaș, azi, mîine și în veac. Astăzi Dumnezeu are aceleaș cerințe pe care le avea și 2000 de ani în urmă. Ca urmare Legea lui Dumnezeu este superioară legii oricărui stat, și atunci cînd ele întră în contrdicție, noi alegem să ascultăm de Legea Duhului de viață. Dacă statul ne cere s-au ne impune anumite norme care ar aduce la încălcarea Legii lui Dumnezeu, noi nu ne supunem, chiar dacă, dregătorul poartă sabie, și este de temut.

Romani 13:8. „Să nu datorați nimănui nimic…”

Pavel îi îndeamnă pe creștini să trăiască cumpătat, chibzuit și echilibrat, evitînd să facă daorii. Fiecare să cheltuie atît cît cîștigă. Nu este bine ca omul să trăiască sub povara datoriilor. Fie că merge vorba de a lua bani împrumut de la alte persoane, fie că merge vorba de a face împrumuturi bănești de la o firmă ori de la o bancă. ,Nu datorați nimănui nimic., Fiți liberi de această povară. Unica datorie pe care și-o poate permite un creștin, este datoria de a iubi. Iubind, împlinești Legea și ești de lăudat din partea oamenilor.

Romani 13:11. „Mîntuirea este mai aproape de noi decît atunci cînd am crezut.”

Cu orice zi trăită noi ne apropiem de ora și minuta în care Dumnezeu ne va îmbrăca în slavă trupurile noastre muritoare. Mîntuirea trupului va fi la răpirea Bisericii lui Hristos. Răpirea Bisericii, este mai aproape de mine astăzi, decît era cu douăzeci și trei de ani în urmă, cînd am crezut. Ce se cere de la creștini? Să trăiască frumos. Să trăiască așa, de parcă viața lor ar fi pe palmă. Văzută totdeauna de toți. Garantul unei vieți decente poate sluji Dumnul Isus dacă noi ne facem și rămînem mădulare ale aceluiaș trup a cărui cap este Isus Hristos. A ne îmbrăca cu Hristos, înseamnă a avea aceleaș gînduri, dorințe, simțăminte, scopuri și principii pe care le-a avut El. Să primim Legea lui și să trăim în sînul acestei Legi noi.

ÎNTREBĂRI
1. Ești de acord să te supui legii statale în totul,ori cu o limită oarecare?
2. Ce înseamnă ,nu este stăpînire care să nu fie de la Dumnezeu,?
3. Poate un ,dregător, să fie apărătorul tău?