ROMANI 1:1-7

     VERSET DE MEMORIZAT.

 1 Tes.1:5  “În adevăr, Evanghelia noastră v-a fost propovăduită nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfînt, și cu o mare îndrăzneală.”

     VERSET DE SPRIJIN.

I Cor. 2:4. „Și învățătura, și propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înțelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul și de putere.”

În acest studiu vom avea nevoie de cîtevai lucruri, și anume:

-De vorbe, sau de cuvinte așezate într-o ordine după voia Duhului Sfănt.

-De putere divină pe care ne-o poate da Dumnezeu în urma multor cereri și rugăciuni.

-De Duhul Sfînt al lui Dumnezeu care este autorul acestei epistole.

-De multă îndrăzneală pentru a cîntări, măsura, evalua lucrurile cu care ne-am deprins și pe care le ținem drept dogme, sau lucruri care nu pot fi privite altfel, decît sîntem deprinși să le privim.

-Vom avea nevoie de dovada Duhului, adică, convingerea noastră în adevărurile văzute sub un alt unghi.

     Eu nu cunosc două lucruri legate de Biserica din Roma.

Primul.

-Cine a fost omul, predicatorul Evangheliei lui Hristos, care a adunat această comuniune de oameni în inima imperiului Roman.

-Avuse apostolul Pavel vre-o legătură prin cineva, din această Biserică, ori auzise numai, că în Roma există o Biserică a lui Hristos.

     Ca și în celelalte epistole, Pavel se prezintă ca „rob al lui Hristos”, și ca apostol pus deoparte ca să vestească Evanghelia lui Dumnezeu. În v.16 Pavel scrie că Evanghelia este a lui Hristos.

     Întru-cît, Pavel recunoaște că Isus Hristos este Domnul lui, deci el, Pavel, este robul Domnului, adică robul lui Hristos. În ce privește Evanghelia, sau Vestea Bună, ea aparține atît lui Dumnezeu ca sursă, cît și lui Hristos, ca instrument prin care ea a ajuns la oameni. Pavel declară, că el, ca și apostol, are datoria să vestească Evanghelia care aparține lui Dumnezeu Tatăl și lui Dumnezeu Fiul, tuturor oamenilor, inclusiv și Neamurilor, și să aducă pe toți oamenii la ascultarea credinței.

     Creștinilor din Roma Pavel le scrie, că ei deja aparțin lui Hristos, și sînt preaiubiți de Dumnezeu. Poziția pe care o au membrii Bisericii din Roma în relația lor cu Dumnezeu prin Isus Hristos, îi obligă să fie cu totul sfinți, adică să fie puși deoparte pentru lucrarea lui Dumnezeu.

     ÎNTREBĂRI PENTRU MEDITAȚIE.

1. Ești ferm convins că îi aparții lui Hristos? Pe ce se bazează credința ta?
2. Ești convins că Dumnezeu te iubește mai mul decît pe cei din afară?
3. Este dorința ta cea mai mare să fii sfînt?

     ÎNCHEERE.

1 Petru 1:15-16 „Ci după cum cel ce v-a chemat este sfînt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră. Căci este scris: Fiți sfinți căci Eu sînt sfînt.”