TEMELIA – PARTEA I

1 Corinteni 3:10. „…eu ca un meșter-zidar înțelept am pus temelia…”

1 Corinteni 3:11 „…care este Hristos.”

Aici trebuie să înțelegem ce a avut în vedere Pavel. Pentru aceasta, socot că este potrivit să facem referire la cuvintele apostolului Ioan.

Ioan 1:1 „La început era cuvîntul, și cuvîntul era cu Dumnezeu, și cuvîntul era Dumnezeu.”

Ioan 1:14. „ Și cuvîntul s-a făcut trup și a locuit printre noi plin de har și de adevăr.”

Așa dar, Isus, fiul lui Iosif era Cuvîntul întrupat al lui Dumnezeu. Temelia despre care vorbește Pavel este Cuvîntul întrupat plin de har și de adevăr.

Temelia oricărei construcții trebuie să fie TARE. De tăria temeliei depinde, va rezista casa ori nu în fața provocărilor atît din afară cît și dinăuntru.

Domnul Isus spunea: , Eu îmi voi zidi Biserica mea pe piatră, și porțile iadului nu o vor birui,. Cu alte cuvinte: Eu îmi voi zidi o casă, unde voi veni și voi sta la masă cu frații mei, unde voi pune să locuiască Duhul Sfănt. Această casă va fi sarea și lumina lumii. Ea va fi construită pe o așa temelie ca nici tentativa de afară (prigoanele romane, filozofia grecească, ateizmul, materializmul ori liberaliznul) și nici ereziile dinăuntru nu vor birui Biserica mea.

Dumnezeu a investit în fiul său ce a avut mai bun.

Coloseni 1:15. „El (Hristos) este chipul Dumnezeului celui nevăzut.”

Coloseni 1:19. „Căci Dumnezeu a binevoit ca toată plinătatea Dumnezeirii să locuiască în el.”

Coloseni 2:9. „Caci în el locuiește trupește toată plinătatea dumnezeirii”

Iată calitatea temeliei Bisericii. Toată plinătatea dumnezeirii!

Pavel se lupta pentru a păstra această temelie atît de atacurile iudaice din năuntru, cît și de filosofia greacă din afară.

2 Corinteni 7:5. „…de afară lupte, dinăuntru – temeri.”

El știa că dacă va fi ruinată temelia, ori înlocuită cu alta, Biserica va fi înghițită de iad. Temelia care este Hristos este viața Bisericii.

2 Timotei 2:19. „Totuși temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită avînd pecetea aceasta: Dumnezeu cunoaște pe cei ce sînt ai lui.”

Acum, la sfîrșitul viacurilor, noi putem constata cu mare satisfacție, că Biserica nu numai a rezistat, dar a crescut ajungînd pînă la marginile pămîntului datorită „temeliei în care locuiește toată plinătatea dumnezeirii.” Prin El Dumnezeu ne-a dat „totul în ce privește viața și evlavia”

Domnul Isus prin puterea Dumnezeiască care era în el, ,a biruit lumea,. A rezistat atunci cînd a fost ispitit. A sămănat Cuvîntul întocmai ,cum a auzit de la Tatăl,. A salvat o Biserică care este după placul lui Dumnezeu, a biruit moartea și a dat lumii viață. Despre această putere El le spunea ucenicilor: ,peste puțină vreme veți primi o putere și-mi veți fi martori…pînă la marginile pămîntului,. Această putere a fost turnată la Cincizecime, și datorită acestei ,puteri care lucrează în noi, Hristos poate să facă nespus mai mult decît cerem sau gîndim noi,. În numele Temeliei, Biserica se sfințește, se curățește, face semne și minuni, rezistă și biruie în lupta din afară și dinăuntru.

David spunea: „Dumnezeu îmi este scut și pavăză.” Mă pot lupta cînd sînt atacat din toate părțile, pentru că sînt apărat și din față și din spate. Datoria oricurui creștin este să păstreze Temelia care a rezistat douăzeci de viacuri la rînd, și nu numai că nu s-a ruinat, ba dimpotrivă, s-a făcut și mai tare.