ROMANI 1:18-32

VERSET DE MEMORIZAT.

Romani 1:20 „În adevăr, însușirile nevăzute ale lui Dumnezeu, puterea lui veșnică, și Dumnezeirea lui se văd lămurit, de la facerea lumii, cînd te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El”.

VERET DE SPRIJIN.

Romani 1:28. „Fiind-că n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate, să facă lucruri neîngăduite”.

În această secvență, Pavel descrie starea lumii, a oamenilor nepocăiți, ne născuți din nou, care trăiesc după „îndemnurile firii pămîntești”. În acelaș timp, el vorbește despre locuitorii Romei, care devenise foarte înțelepți în felul lumii. Ei au construit unul dintre cele mai faimoase orașe din lume. Au cotropit și au supus toată lumea cît de cît dezvoltată de atunci. Au îmbogățit nespus țara. Au organizat și au dotat cea mai mare armată din lume.

Totul necesita o înțelepciune. Dar o înțelepciune a firii pămîntești, care era un produs a unei minți blestemate din care lipsea Dumnezeu. Problema Romanilor era următoarea:
– trăiau în nelegiuire.
– nu au dat slava cuvenită lui Dumnezeu.
– nu i-au mulțumit lui Dumnezeu.
– s-au dedat la gînduri deșarte.
– s-au fălit cu înțelepciunea lor.
– s-au închinat icoanelor(chip de oameni, animale, reptilii, păsări).

Acestea au fost motivele pentru care Dumnezeu i-a lăsat pradă minții lor blestemate. Consecințele au fost foarte grave.

„Din pricina aceasta Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scîrboase”.

În Roma înfloreau însoțirile unisexe. Femei cu femei. Bărbați cu bărbați.
Aceste însoțiri nu sînt niște lucruri mărunte, de neluat în seamă. Ele au adus după sine cea mai mare decădere morală din toată istoria de pînă atunci.

Versetele 29,30,31 conțin o listă a păcatelor care rodeau din belșug în lumea de atunci. Este o umbră sumbră, o ceață din valea morții și o stare de ruinare a tot ce este bun.

Este o apatie și o stare de nepăsare totală față de sine, de suflet, de duh și de voia lui Dumnezeu.

Cu toate că lumea avea cunoștință despre Dumnezeu din lucrurile care o înconjoară, și cu toate că însăși cugetul lor le vorbea altceva – ei l-au ignorat pe Dumnezeu, ba și mai mult, au ignorat pedeapsa care îi aștepta. Moartea. Aceasta era starea spirituală a celor care se aflau în afara Legii, adică a Neamurilor.

ÎNTREBĂRI.

1. Prin ce se deosebește lumea de acum de cea din zilele lui Pavel?
2. Ce au comun cei ce se închină făpturii și nu Creatorului cu cei ce formează cupluri unisex?
3. Cuplurile unisex pot îmbunătăți lumea ori o pot strica și mai tare?
4. Ce gîndești tu despre lumea contemporană lui Pavel?

ÎNCHEERE.

Romani 2:5-8 „Dar cu împietrirea inimii tale care nu vrea să se pocăiască, îți aduni o comoară de mînie pentru ziua mîniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu, care v-a răsplăti fiecăruia după faptele lui. Și anume, va da viață veșnică celor ce prin stăruința în bine caută slava și nemurirea, și va da mînie și urgie celor ce din duh de gîlceavă se împotrivesc adevărului și ascultă de nelegiuire”.